Global Compact – Amprenta europeana
Cat de repede a aderat si cum s-a implicat Europa in remedierea urgentelor globale detectate in urma cu 15 ani de Organizatia Natiunilor Unite?
De Roxana Rosu
Articolul face parte din al II-lea numar al The CSR Report. Comanda AICI.
Globalizarea economiei si efectele ei au impins legile concurentei si ale eticii in business la maximum. Se simte tot mai mult nevoia de a supraveghea si de a pazi latura morala, etica a afacerilor, de a stabili limite de comportament si de a sanctiona abaterile. Dincolo de orice business, povestile despre binele sau despre raul facut raman intotdeauna in viata oamenilor impactati. In plus, nevoia de protectie a mediului, de respectare a drepturilor omului si lupta impotriva coruptiei au depasit stadiul de probleme izolate si au devenit urgente globale.
In acest context tot mai complex, reteaua Global Compact, lansata sub umbrela ONU in anul 2000, a creat un cadru de desfasurare a activitatii companiilor care sa permita o dezvoltare durabila, bazata pe reguli de conduita si pe valori morale. Global Compact nu este un organism de reglementare, ci o retea strategica in cadrul careia se intalnesc guverne, companii si reglementatori din intreaga lume, al caror scop comun este respectarea si implementarea celor 10 principii Global Compact. Initiativa Global Compact are acum 13.000 de participanti corporate din 170 de tari, iar capacitatea sa de a influenta pozitiv membrii si societatile din care acestia provin isi dovedeste utilitatea pe zi ce trece. UN Global Compact sustine companiile sa isi construiasca afacerea cu responsabilitate, aliniindu-si strategiile la principiile legate de drepturile omului, munca, mediu si anticoruptie. Statistica inscrierilor in Global Compact arata ca IMM-urile si companiile private reprezinta 72% din totalul participantilor, iar din punct de vedere regional 52% sunt din Europa (4.353), 27 % din Americi (2.095), 15 % din Asia & Oceania (1.287) si 7 % din Africa & MENA (596). Potrivit celui mai recent studiu, reteaua europeana a Global Compact a trecut printr-o crestere lenta in 2014 (data ultimului raport), cu un plus de doar 3% al numarului de participanti. Dupa intrarea celor 203 de membri noi (103 business si 100 non-business), reteaua este formata in proportie de 29% din companii (1.767), 42% din IMM-uri (2.586) si 29% organizatii non-business (1.761). In top 20 global al celor mai numeroase organizatii locale, opt apartin continentului european, sase sunt de pe continentul american, cinci din Asia&Oceania si una din Africa & MENA. Spania se mentine clar pe prima pozitie, cu 1.703 participanti (ceea ce inseamna 13% din numarul total de membri ai Global Compact), urmata de Franta si Mexic, cu 1.070, respectiv 685 membri.
Mexicul a fost cea mai mare surpriza a anului 2014: a fost primul an cand o tara non-europeana a intrat in randul celor mai numeroase trei retele. Acest moment de cotitura, impreuna cu prezenta a patru tari din America intre primele zece, arata ca aceasta regiune este tot mai interesata de problemele legate de sustenabilitate si are potentialul de a fi o piata cu o rata mare de crestere. De asemenea, potrivit raportului, Myanmar si Nigeria au intrat in top 20 in premiera.
Numarul de rapoarte anuale non- financiare depuse de companii (Communication on Progress-COP) la nivel european a crescut constant, in 2014 fiind inregistrate in total 2.879 de documente, din care 211 la nivelul Avansat, marcand un avans semnificativ de 15% al acestui tip de raport. Per ansamblu, retelele locale si-au demonstrat dedicatia de a sustine GC, prin suport constant pentru ca sectorul privat si stakeholderii sa-si alinieze activitatea la cele 10 principii. Retelele organizeaza constant activitati si intalniri legate de drepturile omului, munca, mediu si anticoruptie, iar Europa, ca regiunea cu cel mai mare numar de participanti in reteaua GC, este si in fruntea plutonului care face lobby pentru ca toate corporatiile si IMM-urile europene sa devina cetateni corporate responsabili.
Spania este cea mai activa tara europeana ca interes si numar de participanti in reteaua Global Compact, interesul pentru implementarea principiilor Global Compact fiind mereu in crestere.
„In Spania, am depasit deja etapa de constientizare si cred ca sunt deja multi oameni si organizatii care inteleg importanta sustenabilitatii. Acum este nevoie de timp, de instrumente si de sustinere pentru a pune in practica angajamentul lor. Implementarea este obiectivul cheie al ultimilor ani. Pe de alta parte, nu au avut loc mari schimbari in privinta subiectelor dezbatute: problemele legate de mediu si de munca raman cele doua teme majore pentru companiile noastre”, spune Vanesa Rodríguez, Communications manager Spanish Local Network UN Global Compact.
In Spania, tara care conduce topul retelei GC, sunt acum 2.600 de organizatii semnatare si 440 de membri deplini. Conducerea retelei locale spune ca atragerea de noi membri nu este neaparat un proces usor pentru ca pe plan local exista si alte organizatii care propun teme similare. „Cu toate acestea, numarul membrilor este in crestere. In 2010 erau 1.160 de semnatari si 241 de membri”, detaliaza Vanesa Rodríguez ritmul de crestere a retelei spaniole GC. Pentru a reusi sa comunice eficient si pentru a convinge companiile sa adere la GC, Vanesa Rodríguez crede ca este esential sa recunosti prioritatile organizatiilor semnatare si ale membrilor. In Spania, reprezentantii GC trateaza separat marile companii, IMM-urile si celelalte forme de organizare pentru ca cerintele lor sunt destul de diferite: „Cele mai eficiente mecanisme de atragere a unor noi membri si de mentinere a lor in retea sunt trainingurile, instrumentele online, asigurarea unor servicii de consultanta, vizibilitatea, participarea la evenimente, stabilirea de aliante, networking, suport in redactarea rapoartelor, voluntariat si aparitii in presa”. In acest moment, Directiva 95 nu este obligatorie in Spania, tara care este in an electoral. Conform cerintelor Directivei, 500-600 de companii ar trebui sa publice rapoarte de CSR, insa numarul celor care raporteaza deja este mai mare, spune Vanesa Rodríguez: „Din datele noastre, 793 de companii si organizatii au raportat anul trecut, din care 256 de mari companii cu peste 250 de angajati”.
In Spania, subiectul sustenabilitate are deja o vechime importanta, discutiile pe aceasta tema fiind demarate in urma cu 12 ani, asa ca putem spune ca piata locala de specialitate a depasit etapa copilariei. Managerul de comunicare al biroului spaniol vede deja interes major fata de principiile Global Compact, iar companiile sunt tot mai atente la cum pot contribui pentru sustinerea programului Sustainable Development Goals (SDG) al Natiunilor Unite.
Acelasi interes il identifica si Charlotte Frérot, Secretar General Global Compact France, retea care numara 1.200 de participanti, din care 600 de firme mici si mijlocii, 450 de companii mari si 150 de organizatii non-business.
„Tot mai multe companii se adapteaza, iar unele chiar isi schimba modelul de business pentru a imbratisa ideea sustenabilitatii. E adevarat ca exista inca unele subiecte prea putin abordate, precum drepturile omului si lupta impotriva coruptiei, dar interesul pentru ele este in crestere. Urmatorul pas este sa atragem mai multe firme mici si mijlocii pentru a inclina balanta”, considera Charlotte Frérot, Secretar General Global Compact France.
Atragerea de noi membri nu vine insa de la sine, subliniaza Charlotte Frérot, ci presupune munca de convingere cu privire la importanta aderarii la aceste principii, cea mai buna metoda fiind relationarea individuala cu fiecare companie: „Ne bazam in primul rand pe forta UN Global Compact, dar si pe valorile pe care le propune si le sustine reteaua noastra. Piata locala este foarte matura, cu multi „competitori” nationali si chiar internationali. Am stabilit multe parteneriate cu alte organizatii pe subiecte specifice, cum este cel cu Transparency International France”. Spre diferenta de cele mai multe tari europene, companiile din Franta nu asteapta transpunerea Directivei privind raportarea, deoarece raportarea non-financiara a activitatii companiilor este obligatorie pentru companiile mari inca din 2001.
O regiune care activeaza pe piata franceza care a iesit mereu in evidenta pentru atentia cu care trateaza problemele de mediu si de protectie a muncii este nordul Europei, iar tarile din zona, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Islanda si Groenlanda formeaza impreuna reteaua regionala a GC. „In Suedia, rapoartele de sustenabilitate sunt in acest moment obligatorii doar pentru companiile detinute de stat. Reformele legislative propuse la nivel european vor intra in vigoare pe 1 decembrie 2016 si se vor aplica incepand cu anul financiar care incepe in ianuarie 2017. Directiva vizeaza companiile cu peste 250 de angajati si afaceri de 350 milioane coroane (SEK). Estimarile indica un numar de 1.600-2.000 de companii care vor intra sub incidenta Directivei”, explica Erika Eriksson, Policy Manager Global Compact Nordic Network, referindu-se strict la piata suedeza. In total, reteaua regionala are 727 de semnatari, din care 220 din Suedia, 101 din Norvegia, 326 din Danemarca si Groenlanda, 60 din Finlanda si 20 de Islanda. Membrii efectivi sunt in numar de 211, iar dintre acestia 63 sunt companii si organizatii din Suedia, 37 din Norvegia, 67 din Danemarca si Groenlanda, 34 din Finlanda si 6 din Islanda. Global Compact Nordic Network nu a derulat deocamdata campanii efective de „recrutare”, companiile aderand din proprie initiativa. De la inceputul acestui an, reteaua a crescut cu 11 membri.
„Tarile nordice sunt foarte interesate de sustenabilitate in general si sustenabilitate la nivel corporate in particular si au fost foarte active pe acest domeniu de ceva timp. O dovada in acest sens este ca tarile nordice sunt printre donatorii majori ai UN Global Compact Foundation”, a adaugat Erika Eriksson, Policy Manager Global Compact Nordic Network.
Daca in vestul Europei rolul Global Compact este de a face „fine tuning”, deoarece practicile sustenabile de business au intrat in rutina, in Romania lucrurile sunt abia la inceput de drum. Piata locala trateaza inca timid temele legate de mediu, coruptie, munca si drepturile omului, desi s-au facut pasi importanti in ultimii ani, societatea civila si multinationalele fiind tot mai active. Cu zece ani in urma, termeni precum CSR si sustenabilitate erau complet necunoscuti pentru cele mai multe companii. Odata cu extinderea multinationalelor, cu aderarea la UE si in general cu alinierea societatii la modele occidentale, lucrurile au inceput sa se schimbe. In prezent, reteaua locala a GC are 31 de membri.
„Conceptul de sustenabilitate nu este inca asimilat in cultura de busines din Romania, este inca la categoria „nice to have”, iar pentru cea mai mare parte a mediului de afaceri este inca o necunoscuta. De cealalta parte nu exista un public care sa solicite companiilor sustenabilitate, decat in masura in care acestea le incalca un drept pe care il au ca angajati sau clienti. Interesul pentru subiect este limitat in randul companiilor. O discutie despre sustenabilitate inca incepe cu „Ce beneficii imi aduce?”. In randul publicului interesul creste de la an la an. In ceea ce priveste schimbarea, incerc sa ma uit la partea plina a paharului si sa observ ca da, companiile sunt din ce in ce mai dispuse sa se schimbe”, spune Doru Mitrana, Coordonator de Program al Global Compact Network Romania.
Dupa un an de activitate, reteaua locala se afla in faza in care isi calibreaza instrumentele de recrutare, fiind nevoie de multa perseverenta pentru a face companiile sa vada sustenabilitatea dincolo de un cost. „In general, sentimentul este ca trebuie, dar nu e tocmai o urgenta. In continuare nu e o prioritate”, spune Doru Mitrana. In Romania, Directiva europeana 95 a fost transpusa in legislatie prin Ordinul Ministerului Finantelor Publice 1938/2016, dar foarte putine companii stiu de existenta ei, asa ca si mai putine se pregatesc de momentul cand raportarea nonfinanciara va deveni o obligatie. Incepand de anul viitor, 680 de companii ar trebui sa aplice Directiva, iar pana in prezent doar 22 au publicat rapoarte anuale de CSR.
Articolul face parte din al II-lea numar al The CSR Report. Comanda AICI.
Leave a comment