Responsabilitatea. Sau de ce este important sa gandim pe termen lung
Succesul incepe cu o viziune corecta si poate continua prin actiune consecventa. Este important, insa, ca succesul sa fie durabil, sa insemne reusita pe termen lung. Fie ca ne referim la lumea afacerilor, la stiinta, tehnologie sau la economiile lumii, testul timpului pare a reprezenta testul suprem al succesului (durabil), adica al sustenabilitatii. Cosmin Marinescu, Consilier Prezidential pe Probleme Economice si Mediul De Afaceri.
Acest editorial face parte din primul numar al revistei The CSR Report. Comanda AICI.
Timpul este, de fapt, valul care scoate la suprafata consecintele actiunilor din prezent, timpul valideaza deciziile antreprenoriale, timpul confirma politicile economice sau amendeaza ingineriile sociale. In logica imuabila a timpului si a consecintelor actiunilor umane, intentionate sau nu, responsabilitatea inseamna sa gandim pe termen lung.
Cu aproape jumatate de secol in urma, unul dintre cei mai celebri laureati Nobel pentru economie, Milton Friedman, scria in New York Times Magazine ca „responsabilitatea sociala a afacerilor inseamna maximizarea profitului”. Insa in zilele noastre, cand atentia este dedicata multiplelor obiective globale, un astfel de indemn, la prima vedere mercantil, ar fi de natura sa-i tulbure, foarte probabil, pe actualii sustinatori ai responsabilitatii sociale.
Astazi, in termenii deja consacrati ai „responsabilitatii sociale”, corporatiile dezvolta programe de educare, proiecte umanitare, campanii de protectie a mediului, de constientizare a drepturilor si libertatilor individuale etc. Atunci cand corporatiile decid ele insele sa dezvolte asemenea proiecte, putem spune ca, de fapt, mediul de afaceri „investeste”, isi sustine propria viziune, isi potenteaza dezvoltarea pe termen lung. Este insa important ca asemenea responsabilitati nu se sustrag rationalitatii calculului economic, ci doar il proiecteaza pe termen lung, intr-o logica de optimizare care excede, poate, sfera financiarului imediat.
In cadrul antreprenorial al pietei si al liberei intreprinderi, corporatiile sustin diverse campanii sociale, de responsabilizare, ca exercitiu optional, aflat in concordanta cu interese economice si/sau cu propria viziune despre economie si societate. In definitiv, intreprinzatorii nu sunt datori nimanui – economic vorbind, nu moral – sa aloce resurse pentru obiective neeconomice. Oamenii de afaceri isi pot permite sa ignore gandirea pe termen lung, desi, de regula, nu se intampla asa.
Altfel stau lucrurile, insa, in cadrul deciziei publice (politice). Spre deosebire de intreprinzatori, decidentii de politici publice, implicati in managementul „treburilor cetatii”, nu pot face din sustenabilitate o simpla optiune conjuncturala, ci o datorie de constiinta, aceea de a scruta, pe termen lung, implicatiile deciziilor si ale politicilor lor.
In acest sens, responsabilitatea (fie ea economica, sociala sau institutionala) inseamna promovarea modelelor sustenabile, care trec testul timpului prin ele insele, fie ca ne referim la business sau la sustenabilitatea unor institutii, la sisteme publice sau la modele de dezvoltare economica. De exemplu, cat de sustenabila poate fi „dezvoltarea pe datorie” – prin permanentizarea deficitelor bugetare sau amanarea reformelor economice – dureroase dar necesare, sau perpetuarea ineficientei sectorului public – prin privatizarea castigurilor sau prin socializarea pierderilor?! Chiar daca, adeseori, raspunsurile se cunosc, responsabilitatea pentru termenul lung, pentru bunastarea zilei de maine, devine umbrita de imperativul politic al zilei de azi.
Tocmai de aceea trebuie salutate initiativele pe care mediul de afaceri din Romania le dezvolta in acest plan, al responsabilitatii si al sustenabilitatii. Este evident ca performantele mediului de afaceri depind, uneori covarsitor, de responsabilitatea deciziei politice si de politica economica. In plan economic, responsabilitatea inseamna echilibru si reguli bune pe termen lung, inclusiv calitate institutionala a mediului de afaceri. De altfel, acestea sunt ingrediente ale dezvoltarii solicitate in mod constant de mediul de afaceri din Romania.
Romania are nevoie de consolidarea increderii in institutiile si in politicile economice. Acestea trebuie sa fie gandite dincolo de orizontul ciclurilor electorale, care de multe ori pervertesc tocmai aceasta responsabilitate a deciziilor de politica economica. Avem nevoie, in acest sens, de o guvernare realista, care sa transceada termenul scurt si latura cantitativa, in favoarea termenului lung si a abordarilor calitative. Avem nevoie de politici publice responsabile, in special in economie, care sa rezolve din problemele de astazi fara a crea alte probleme maine, care sa genereze crestere economica sanatoasa, nu iluzii de prosperitate ciclica, politici care sa transforme economia functionala intr-o economie de piata consolidata.
Dezvoltarea economica sanatoasa, sustenabila, nu poate exista in absenta pietei si a libertatii economice, a egalitatii de sanse si a respectarii drepturilor si libertatilor individuale, care sunt de altfel principiile pe care se fundamenteaza o societate libera. In aceasta cheie merita citit Pactul Global al Natiunilor Unite – cea mai ampla initiativa mondiala privind sustenabilitatea si responsabilitatea corporatista, la care Romania deja s-a raliat. Prin valorile invocate, de la drepturi si libertati individuale pana la munca si lupta impotriva coruptiei, responsabilitatea si sustenabilitatea devin obiective si, totodata, mijloace ale dezvoltarii sanatoase, durabile.
Romania nu isi (mai) poate permite, astazi, sa ignore ecuatia dezvoltarii durabile, motiv pentru care, prin Administratia Prezidentiala, indemn la responsabilitate, deopotriva politica si economica, caci gandirea pe termen lung este conditia indispensabila a succesului pe termen lung.
Acest editorial face parte din primul numar al revistei The CSR Report. Comanda AICI.
Leave a comment